Un document al Curtii de Conturi privind cheltuirea banilor la inundatii in 2008, invocat de secretarul de stat Valentin Iliescu, reclama "nominalizarea" firmelor executante de Ministerul Mediului si neconcordante intre datele trimise din teritoriu privind pagubele si cele care ajungeau la minister. Nota de documentare a Curtii de Conturi fost intocmita de un auditor public extern, Petru Winzer, care, potrivit documentului, a intreprins o actiune de documentare la Ministerul Mediului si la Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) in perioada 11 martie-9 aprilie 2010.

Expertul explica in raport ca a verificat modul de aplicare de catre cele doua institutii a prevederilor HG 833/2008 si HG 834/2008, "urmarind in mod deosebit legalitatea, utilitatea si plata integrala si la timp a contravalorii lucrarilor, serviciilor si bunurilor materiale achizitionate si cheltuirea judicioasa a fondurilor banesti alocate", relateaza NewsIn.

Documentul aminteste ca, in perioada 22 iulie-5 august 2008, s-au produs calamitati in bazinele hidrografice Tisa, Siret si Prut, fiind avariate 41 de constructii hidrotehnice si alte amenajari de aparare impotriva inundatiilor aflate in judetele Botosani, Suceava, Iasi, Vaslui, Neamt, Bacau, Galati si Maramures.

Valoarea estimativa a fondurilor necesare pentru inlaturarea efectelor calamitatilor a fost de aproximativ 436 de milioane de lei. Suma a fost stabilita in urma evaluarilor Directiilor de ape Somes-Tisa, Siret si Prut. Ulterior, ANAR a analizat propunerile tehnice si financiare transmise de cele trei directii. Din necesarul de 436 de milioane lei, prin cele doua HG a fost alocata suma totala de 33,3 milioane lei. [Secretar de stat: "Banii pentru diguri alocati in 2008 s-au furat ca-n codru"]

Firmele proiectante si executantii lucrarilor, "nominalizati" de Ministerul Mediului
"La propunerea Administratiei Nationale 'Apele Romane' (propunere care a avut la baza solicitarile formulate de directiile de ape zonale), conducerea Ministerului Mediului a nominalizat agentii economici proiectanti si executanti ai lucrarilor necesare inlaturarii efectelor inundatiilor", se arata in document. In text se arata ca interventia pe teren in regim de urgenta a firmelor specializate in astfel de lucrari trebuia sa se realizeze, potrivit HG 833/2008, in baza unor solutii tehnice insotite de situatii continand tipurile de lucrari executate si cantitatile de materiale utilizate.

Dupa aprobarea realizarii lucrarilor de indepartare a efectelor inundatiilor, Ministerul Mediului a "nominalizat prin ordin intern agentii economici specializati in executarea serviciilor de proiectari si a lucrarilor de constructie-montaj pentru fiecare obiectiv de investitii in parte". Autorul materialului spune ca, din datele puse la dispozitie de seful Departamentului de Dezvoltare-Investitii din ANAR, Vasile Ofiniasi, la selectarea firmelor de consultanta, proiectare si executie a lucrarilor, Directiile de Ape Somes-Tisa, Siret si Prut trebuiau sa tina seama de "indeplinirea cu obligativitate" a unor criterii. Astfel, firmele trebuia sa fie "agrementate" de Ministerul Mediului pentru proiectarea documentatiilor tehnice si executia lucrarilor de gospodarire a apelor, sa fie eligibile din punct de vedere tehnico-economic, sa aiba experienta similara in domeniu si sa detina "organizari de santier"
in zonele afectate, astfel incat sa poata interveni in regim de urgenta.

Expertul arata ca, in urma investigarii prin sondaj, in baza documentelor puse la dispozitie de Directiile de Ape Somes-Tisa, Siret si Prut pentru 17 obiective de investitii, a ajuns la unele constatari care ”pot releva posibilitatea ca unele dintre activitatile prezentate sa se fi desfasurat cu nerespectarea in totalitate a prevederilor legale”.

Astfel, se arata in nota, ”in unele cazuri nu concorda datele inscrise in procesele verbale de calamitate intocmite imediat dupa producerea inundatiilor de catre comitetele locale pentru situatii de urgenta din cadrul primariilor (date privind lucrarile hidrotehnice afectate, referitoare la cantitatea si valoarea pagubelor produse), cu datele centralizate la Directia de Investiti din cadrul Administratiei Nationale si care au fost transmise ulterior prin situatii, pentru aprobare, la Ministerul Mediului (acestea fiind mai mari decat cele stabilite initial), fapt care pune sub semnul intrebarii justetea si corectitudinea cantitatilor si sumelor respective”.

Expertul da ca exemplu, printre altele, obiectivul de investitii , de pe raza de responsabilitate a Directiei de Ape Prut, pentru care initial ar fi fost alocata suma de 880.000 lei (350.000 lei prin HG 833/2008 si 530.000 lei prin HG 834/2008), pentru realizarea lucrarii ”reprofilare si suprainaltare dig” pe o lungime de 1,470 de km. Ulterior, arata documentul, s-ar fi solicitat fonduri de 17.617.067 lei, pentru realizarea aceleiasi lucrari, dar pe o lungime de 38,100 km.

Un alt exemplu este cel al obiectivului de investitii ”Regularizare rau Suceava, tronsonul Vicovul de Sus, Fratautii Vechi, jud. Suceava”, aflat in raza de responsabilitate a Directiei de Ape Siret. Pentru aceasta lucrare, comisia pentru situatii de urgenta ar fi transmis date privind necesitatea unor lucrari de reparatii la digul de aparare si protectie pentru o suprafata de 0,250 km, iar pentru realizarea ei a fost alocata suma de 900.000 lei, in doua transe. ”Aceasta lucrare, care in prima faza trebuia efectuata in termen de trei luni, potrivit celor doua acte normative, a fost extinsa in etapa a II-a, pe baza aprobarilor ulterioare, pe o suprafata de 0,350 km, efectuata pe o durata de zece luni si cu o valoare aproape dubla de cea a lucrarii efectuate in prima etapa, desi diferenta (de suprafata n.r.) este nesemnificativa”.

Negocierile directe s-au purtat cu aceleasi firme care au executat lucrari ”de calitate indoielnica” in anii anteriori
In document se mai arata ca Ministerul Mediului si Apele Romane nu au respectat termenul de trei luni de la intrarea in vigoare a HG 833/2008 si HG 834/2008, stabilit pentru intocmirea si aprobarea documentatiilor tehnico-economice aferente lucrarilor de investitii prevazute de aceleasi actel normative. ”Acest aspect creeaza unele nelamuriri referitoare la modul in care au fost organizate si desfasurate negocierile directe cu firmele de constructi nominalizate, cum au fost atribuite contractele de servicii si lucrari si indeosebi cum au fost finalizate lucrarile de constructii-montaj la obiectivele de investitii calamitate, avand in vedere termenele mult reduse, pricinuite de intarzierile produse de institutiile organizatoare si beneficiare, avute la dispozitie pentru finalizarea acestor activitati”.

”Negocierile directe purtate pentru contractarea serviciilor de proiectare, a lucrarilor de constructii/montaj si a serviciilor de supraveghere tehnica de santier s-au purtat, in majoritatea situatiilor, cu aceleasi firme de profil care au mai executat astfel de lucrari in anii anteriori, lucrari care s-au dovedit de calitate indoielnica si care nu au rezistat la calamitatile survenite ca urmare a inundatiilor produse in anii anteriori in bazinele respective”. De exemplu, se arata in document, in cazul Directiei de Ape Somes-Tisa, lucrarile au fost incredintate pentru executie acelorasi constructori ”traditionali”: SC Repcon Oradea, SC Hidroconstructia Bucuresti si SC Socot Targu Mures.

In text se mai arata ca, la negocieri, comisiile de evaluare numite prin decizii ale directorului general al Administratiei Nationale 'Apele Romane' ”nu au solicitat agentilor economici nominalizati si invitati la negocieri si documentele justificative” privind experienta in domeniu, capacitatile tehnice si organizarea de santier, eligibilitatea si situatia econimico-financiara a acestora”.

Raportul mai sesizeaza ca ”desi s-au efectuat repetitiv aceleasi tipuri de lucrari, la aceleasi obiective, nu s-a solicitat niciodata ca remedierea lucrarilor afectate sa se realizeze pe cheltuiala constructorilor, desi perioada de garantie acordata lucrarilor este de 24 de luni (...)”.

Firma din Satu-Mare angajata pentru lucrari in judetul Neamt si firma din Galati - in Iasi
”Pentru executarea unor lucrari de constructii-montaj, unele directii de ape au contractat firme de profil cu sedii si locatii de lucru situate la mare distanta de zonele calamitate, fapt care ridica unele suspiciuni privind posibilitatea interventiei rapide si executarii lucrarii in timp oportun pentru indepartarea efectelor inundatiilor”. De exemplu, pentru realizarea obiectivului ”Aparare dig Sagna, doua brese, jud. Neamt”, Directia de Ape Siret ar fi contractat lucrari executate de SC Lescaci Com SRL din Negresti-Oas, jud. Satu-Mare, iar pentru ”Dig Rachiteni Brese jud Iasi”, Directia Ape Siret ar fi apelat la serviciile SC Vega '93 SRL din Galati.

In unele situatii, mai arata documentul, nu a fost vorba despre contractarea si executarea unor lucrari noi de constructii-montaj, ci de ”obiective teoretic executate si platite in anii anteriori”. Exemplele prezentate sunt cele de la obiectivele ”Amenajare curs Iza si Baicu la Dragomiresti”, ”Amenajare rau Viseu la Viseul de Jos si Petrova”, care ar fi fost executate si in anii anteriori de aceeasi firma, respectiv de SC Repcon Oradea.

Raportul final al Curtii de Conturi ar urma sa fie gata in 20 iulie
Secretarul de stat pentru Relatia cu Parlamentul Valentin IIiescu a declarat duminica, la Rm. Vilcea, ca va face public un raport "devastator” al Curtii de Conturi care arata ca banii pentru diguri alocati dupa inundatiile din 2008 "s-au furat ca in codru".