Despre Bistrita Nasaud

Stema judeţului           

 

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema judeţului Bistriţa-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ţinând în ciocul roşu o cruce ortodoxă de aur şi având pe piept un scut de argint cu iniţialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus şi Remus. În cartierul trei, pe fond roşu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roşu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din şase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral. Semnificaţia elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină şi deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi aminteşte pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zonă şi la relaţiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei şi aceste ţinuturi.

• 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile.
• 1235: Este atestată documentar aşezarea Beclean.
• 1241-1242: Aşezările Bistriţei şi împrejurimile au fost devastate de hoardele tătare.
• 1264, iul.16: Prima menţiune documentară a oraşului Bistriţei.
• 1353: Oraşul Bistriţa capătă dreptul de a avea pecete proprie şi de a organiza un târg anual.
• 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistriţenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul oraşului.
• 1440: Aşezarea Năsăud este menţionată în documentele vremii.
• 1452: Regele Ladislau Postumul donează oraşul Bistriţa lui Iancu de Hunedoara.
• 1529-1546: Bistriţa a fost stăpânită de Petru Rareş.

• 

  1601: Trupele generalului Basta asediază oraşul Bistriţa, provocându-i mari distrugeri. Împărăteasa Maria Terezia hotărăşte să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniţă militară, care s-a extins şi pe valea Rodna, valea Şieului şi valea Someşului; astfel, la Năsăud, a fost înfiinţat Districtul Grăniceresc Năsăud.
• 1762, apr.15: Decretul imperial pentru înfiinţarea miliţiei naţionale grănicereşti, în urma căruia ia fiinţă regimentul II românesc de la Năsăud.
• 1786: Este construitâ în Bistriţa prima biserică românească. (str. Crinilor) 1794: Se înfiinţează Institutul Militar Năsăud cu predare în limbile română, germană şi latină.
• 1863: La Năsăud se deschid porţile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
• 1884: La Năsăud a fost sfinţită catedrala greco-catolică în prezenţa episcopului Ioan Szabo. 1888: Este inaugurată noua clădire a gimnaziului din Năsăud.
• 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. A fost întabulată în anul
• 1895. 1918: La 4 noiembrie a luat fiinţă Sfatul Naţional Român din comitatul Bistriţa-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

• Bistriţa
• Beclean
• Năsăud
• Sângeorz-Băi     
  

• Ruinele Cetăţii Ciceului
• Casa Argintarului, Bistriţa
• Turnul Dogarilor, Bistriţa
• Ruinele cetăţii Rodnei, Rodna
• Ruinele castrului roman Orheiu Bistriţei
• Clădirea Poştei Vechi, Bistriţa

•  Biserica Evanghelică din Bistriţa
• Biserica Ortodoxă, Bistriţa
• Cadedrala Ortodoxă, Bistriţa
• Biserica Greco-Catolică, Bistriţa
• Biserica Catolică, Bistriţa
• Biserica Reformată, Bistriţa
• Sinagoga, Bistriţa
• Biserica Evanghelică, Dumitra
• Biserica Evanghelică, Herina
• Mănăstirea de la Vad, Ciceu
• Mănăstirea Nuşeni, Nuşeni
• Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele 

• Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa
• Muzeul Grăniceresc Năsăudean
• Muzeul de sub poartă, Livezile
• Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
• Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa
• Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa
• Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
• Casa Memorială George Coşbuc, Coşbuc
• Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

• Peştera Izvorul Tăuşoarelor (în apropiere de Rebrişoara) - este cea mai adâncă peşteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
• Peştera Jgheabul lui Zalion (prin diferenţa sa de nivel de 242m, este a doua din România),
• Peştera Grota Zânelor.
• Peştera Măglei
• Peştera Baia lui Schneider
• Peştera Cobăşel

• Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
• Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
• Lacul Cetăţele cunoscut şi ca Tăul Căianului.
• Colibiţa baraj artificial în munţii Căliman.
• Tăul Zânelor.
• Lacul Zagra, Zagra.
  

• Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”.
• Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic şi vegetal, situat în munţii Călimani.
• Muntele de sare de la Sărăţel.
• Zăvoaiele Borcutului.
• Rezervaţia Tăuşoare-Zalion de la Gersa
• Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor”.
• Peştera Jgheabul lui Zalion
• Râpa Verde
• Râpa cu păpuşi, Domneşti
• Piatra Fântânele din Munţii Bârgău
• Rezervaţia "La Sărătura" de la Blăjenii de Jos
• Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munţii Rodnei)
• Poiana cu narcise de la Mogoşeni
• Pădurea din şes de la Orheiu Bistriţei
• Vulcanii noroioşi de la Monor Lacul Cetăţele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
• Râpa Mare de la Budacu de Sus
• Râpa Neagră de la Budacu de Sus
• Comarnic de la Cuşma
• Valea Repede din Munţii Călimani
• Rotunda-Preluci din Munţii Rodnei
• Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
• Stânca Iedului-Bujdeie din Munţii Rodnei.

Valea şi cheile Bistriţei, pornesc din munţii Călimani, de la altitudinea de 1.562m şi se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervaţie vegetală complexă şi se întinde pe 7km, printre formaţiunile vulcanice ale munţilor Călimani.
Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistriţa, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha şi adăposteşte peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

•  Sângeorz-Băi (la 56km de Bistriţa) - staţiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munţii Rodnei, Suhard şi Bârgăului, pe valea râului Someşul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
• Colibiţa (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
• Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuţa, aici se poate practica schiul).
• Valea Vinului la 8km de Rodna.